Nerespectarea legislației SSM atrage o serie de sancțiuni, care pot varia de la amenzi contravenționale până la răspundere penală, în funcție de gravitatea faptei și de consecințele acesteia. Scopul sancțiunilor este de a descuraja neglijența și de a forța conformitatea cu normele care protejează viața și sănătatea angajaților. Sancțiunile sunt reglementate, în principal, de Art. 39-45 din Legea 319/2006.
Tipuri de sancțiuni:
- Amenzi contravenționale: Acestea sunt cele mai frecvente sancțiuni și se aplică pentru diverse abateri administrative sau încălcări ale normelor de SSM care nu au produs direct un accident grav. Valoarea amenzilor este stabilită de lege și poate fi semnificativă.
- Exemple de fapte sancționate cu amendă: Lipsa evaluării riscurilor, lipsa instruirii periodice, neîntocmirea sau neactualizarea documentelor SSM, lipsa EIP-ului sau a fișelor de dotare, neefectuarea controalelor medicale periodice, necomunicarea accidentelor de muncă în termenul legal.
- Cuantumul amenzilor variază considerabil (de la câteva sute la zeci de mii de lei, conform Art. 39 din Legea 319/2006).
- Suspendarea activității: Inspectorii de muncă au dreptul să dispună suspendarea activității sau a componentelor sistemului de muncă (ex: o anumită mașină, un departament) în cazul în care constată existența unui pericol grav și iminent de accidentare sau de îmbolnăvire profesională și angajatorul nu ia măsuri imediate. Această măsură se aplică până la eliminarea pericolului și poate implica și amendă, conform Art. 44 din Legea 319/2006.
- Răspundere disciplinară: Angajații care nu respectă normele SSM și instrucțiunile primite pot fi sancționați disciplinar de către angajator, conform Codului Muncii (Art. 247-252). Sancțiunile pot include avertisment scris, suspendarea CIM, reducerea salariului sau chiar desfacerea disciplinară a contractului de muncă.
- Răspundere patrimonială: Atât angajatorul, cât și angajații, pot fi obligați să repare prejudiciile materiale cauzate de nerespectarea normelor SSM (ex: distrugerea EIP din neglijență, costuri suplimentare generate de un accident din culpa angajatorului).
- Răspundere penală: Aceasta este cea mai gravă formă de răspundere și intervine în cazul în care nerespectarea normelor SSM a condus la un accident de muncă soldat cu vătămare corporală gravă sau deces. Codul Penal (ex: Art. 192 – ucidere din culpă, Art. 196 – vătămare corporală din culpă) și Art. 350 din Codul Penal (nerespectarea măsurilor legale de securitate și sănătate în muncă) prevăd pedepse cu închisoarea pentru persoanele responsabile, de regulă angajatorul sau persoanele cu atribuții în domeniu.
Este important ca angajatorii să înțeleagă că investiția în SSM nu este un cost, ci o investiție în siguranța angajaților și o protecție împotriva unor consecințe legale și financiare severe.